Povestea lui John Hartson, fost atacant la Celtic, Arsenal și West Ham este demnă de un scenariu de film. Acesta a povestit în The Sun problemele pe care le-a avut pe vremea când era dependent de pariuri, iar galezul cu 50 de selecții în națională spune că depedența sa i-a alimentat cancerul cu care a fost diagnosticat în 2009. Între timp, Hartson a învins ambele boli și privește retrospectiv la situația disperată în care se afla în urmă cu câțiva ani:
„Cancerul m-a făcut să apreciez cu adevărat ce am lângă mine. Mai demult sufeream de o boală grea, pariatul. Am pierdut sute de mii de lire sterline, ca un drogat, ca un alcoolic. A fost o bătălie constantă cu mine însumi pentru a scăpa de acest viciu. Acum, toți banii se duc în contul soției Sarah. Am o alocație de 250 de lire săptămânal, care-mi ajung să-mi cumpăr o pungă de chipsuri și o cutie de cola. Dacă am nevoie de haine, Sarah se ocupă de asta. Încă nu am încredere-n mine să umblu pe stradă cu mii de lire sterline în buzunar”.
DATOR ÎN TOT ORAȘUL În continuare, Hartson a povestit cum a ajuns să datoreze bani grei mai multor persoane din oraș și care a fost momentul în care gândit că ar fi mai bine să se retragă din activitate:
„O mare parte din banii pe care i-am câștigat în carieră nu au ajuns în mâinile mele, ci s-au dus direct la creditori. Câteodată, mă trezeam la 3 dimineață să pariez pe fotbalul american, deși nu mă pricepeam deloc. Jucam de plăcere. Dacă pariul ieșea câștigător, luam micul dejun în pat și abia așteptam să plec la antrenament. Dacă pierdeam, nu mai aveam chef de nimic. Atunci când câștigi doar din salariu 15.000 de lire săptămânal, câștiguri de 500 nu te mai mulțumesc. Nu ținteam decât pariuri de 20.000 de lire! Cea mai mare miză pe care am jucat-o a fost de 10.000. Erau patru agenți de pariuri în oraș la acea vreme, iar treptat am ajuns să fiu dator la fiecare în parte. La unul dintre ei datoria ajunsese chiar la 100.000 de lire. În total, pierderile mele se ridicau la un sfert de milion. Am avut prieteni care m-au împrumutat, dar am apelat și la bănci”.
PARIURILE, MAI IMPORTANTE DECÂT FOTBALUL Transferul la WBA, în 2006, nu a făcut decât să înmulțească problemele lui Hartson: „Ne-am mutat din Glasgow în Solihull, dar nu prea prindeam echipa și eram foarte deprimat. Aveam și probleme de greutate, dar continuam să pariez regulat. Cu cât mizam mai mult, cu atât pierdeam mai mult și îmi plângeam de milă. Atunci m-am gândit să mă las de fotbal, văzând cu câtă ambiție se antrenau puștii de 21 de ani și câtă delăsare era la mine, un bătrân de 33 de ani. Ședințele de pregătire deja mi se păreau istovitoare de-a dreptul. Era foarte trist pentru mine că ajunsesem de la meciuri de Champions League, jucate în fața a 60.000 de oameni, la partide cu echipa de rezerve în Kidderminster”
CANCERUL I-A ADÂNCIT DEPRESIA În 2009, John Hartson a fost diagnosticat cu cancer la plămân, moment în care atacantul a cedat nervos: „M-am refugiat în mine, într-un loc foarte întunecat. Simțeam că nu mai fac parte din lumea asta. Cumva, fără să-mi dau seama, am luptat cu boala și am învins. Asta m-a adus mult mai aproape de familie. Acum mai pariez din când în când, dar este ceva controlat. Aș minți dacă aș spune că nu mai joc, iar de minciuni nu mai poate fi vorba în viața mea”, a conchis fostul golgeter al lui Celtic Glasgow, care a jucat peste 100 de meciuri în tricoul „catolicilor”.
Cariera lui John Hartson (33 de ani) 1992-1995: Luton Town (54 meciuri / 11 goluri) 1995-1997: Arsenal (53 / 14) 1997-1999: West Ham United (60 / 24) 1999-2001: Wimbledon (49 / 19) 2001: Coventry (12 / 6) 2001-2006: Celtic Glasgow (146 / 90) 2006-2008: WBA (21 / 5) 2007: Norwich (4/0)
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER